Praga, orașul celor o mie de turnuri și al miilor de poveștiAdesea am fost întrebat care sunt orașele care mi-au rămas cel mai aproape de suflet în călătoriile mele. De fiecare data am răspuns la fel, la fel o fac și aici: pe primul loc este Edinburgh, iar pe al doilea este Praga. O sa ma opresc astăzi la Praga, urmând ca maine sa scriu despre Edinburgh.
Există orașe frumoase și există orașe care spun povești. Praga face parte din a doua categorie. Nu o descoperi doar mergând pe străzi, ci ca într-un roman, capitol după capitol. Orașul stie singur sa te plimbe prin el și sa îți arate tot ce are mai frumos, din Staroměstské pana sus la Castel, din Vysehrad pana in Cartierul Evreiesc. In timp ce admiri, iți va șopti la ureche poveștile si legendele sale întunecate. Din timp in timp iți va scoate in cale când un restaurant învăluit in arome de mâncăruri savuroase și bere proaspătă.
Prima întâlnire cu Praga este aproape întotdeauna o surpriză. Te aștepți la un oraș frumos – dar nu la această densitate de turnuri, cupole și acoperișuri roșii care se ridică peste râul Vltava ca o scenografie de film. De pe malurile râului, privirea alunecă peste poduri vechi, peste turle gotice și peste palatele baroce care se aprind în lumină aurie la apus.
Obișnuiam sa închiriez cate un microbuz pentru a ajunge cu grupurile in Karlovy Vary. Intr-una dintre dați trebuia sa-l returnez dimineața devreme, asa ca am pornit de undeva de sus, din spatele Castelului și am traversat străzile încă pustii pana la gara. A fost cea mai spectaculoasa experiența pe care am avut-o vreodată in Praga. Toata zona de jos era încă in ceata, doar acoperișurile și turnurile ieșeau din vălătuci. Pe măsura ce coboram clădirile au început sa prindă contur, dându-mi senzația ca trec printr-un coridor. O imagine incredibila, care imi este imposibil sa o uit. Praga trebuie văzută dimineața devreme. Atunci orașul aparține celor care îl iubesc cu adevărat.
Pe Podul Carol, înainte ca mulțimea să sosească, iti auzi pașii și zgomotul apei care curge sub arcurile de piatră. Cele treizeci de statui baroce par niște gardieni ai timpului. Uneori, o ceață subțire se ridică din Vltava și pentru câteva minute ai impresia că orașul plutește între două lumi.
Mi-a plăcut întotdeauna sa zăbovesc într-una dintre cofetăriile sale istorice, este una dintre cele mai frumoase experiențe. Praga are unele dintre cele mai elegante cafenele din Europa Centrală – locuri unde scriitori, artiști și filosofi obișnuiau să petreacă ore întregi. Într-un astfel de loc de regula luam cate un koláč (un desert ceh cu brânză sau fructe) si cafea tare. Le savuram in liniștea aceea specifică dimineților pragheze, cu lumina difuza reflectata de ferestrele înalte.
Praga este un oraș al gusturilor, o destinație gastronomică remarcabilă. Pe străzile din centrul vechi simți mirosul de trdelník, un aluat rulat pe cilindru și copt peste jar, acoperit cu zahăr și scorțișoară. Este varianta locala a kurtos-ului. Cu ce mâncăruri m-a incantat Praga. Pai in primul rand cu vepřo-knedlo-zelo (carne de porc friptă cu găluște și varză), apoi cu svíčková (carne de vită într-un sos cremos de legume, servită cu găluște de pâine) si nu in ultimul rand cu rață coaptă cu varză roșie.
Totul stropit cu bere. În Praga berea nu este doar o băutură – este o cultură. Cehia are unul dintre cele mai mari consumuri de bere din lume, iar berăriile vechi sunt adevărate instituții sociale. O experiență memorabilă este să intri într-o pivnița veche, unde mesele sunt lungi, oamenii stau laolaltă, iar halbele se reumplu continuu.
Praga nu înseamnă doar monumente. Înseamnă experiențe. Una dintre cele mai spectaculoase este plimbarea cu barca pe Vltava la apus. Podurile se aprind unul câte unul, castelul se luminează deasupra orașului, iar apa reflectă întregul decor ca într-o oglindă.
O altă experiență neașteptată este vizita într-o bibliotecă barocă sau într-o sală veche de mănăstire, unde rafturile pline de cărți vechi creează o atmosferă aproape cinematografică. Mi-a plăcut și am făcut-o de fiecare data cand am ajuns la Praga: concert Vivaldi într-o biserica. Divin!
Ce se face inedit in Praga sunt cinele medievale în pivnițe iluminată de torțe și tururi nocturne despre legendele orașului. Praga are și o latură misterioasă, asa ca are ce sa ofere. În Evul Mediu, Praga era cunoscută ca oraș al astrologilor și alchimiștilor. Împăratul Rudolf al II-lea adunase aici savanți, magicieni și filosofi din toată Europa.
Legendele spun că în cartierul evreiesc a fost modelat Golem, o creatură de lut care trebuia să protejeze comunitatea. Chiar și astăzi, cimitirul evreiesc cu pietrele funerare suprapuse pare un loc unde istoria respiră în tăcere.
Seara Praga devine o imensa scenă. Podurile sunt luminate, râul reflectă clădirile aurii, iar muzica începe să curgă din cluburile de jazz și din sălile de concert. Praga are una dintre cele mai vibrante scene de jazz din Europa. În subsoluri boltite, unde zidurile sunt vechi de secole, muzicienii cântă până târziu în noapte.
Deja v-am povestit, repet și aici: o experiență cu adevărat specială este să asculți un concert de muzică clasică într-o biserică barocă. Acustica este incredibilă, iar lumina candelabrelor transformă totul într-un spectacol aproape teatral.
Un oraș care rămâne în memorie, la fel cum mi-au rămas multi din cei cu care am călătorit acolo. Intre ei Ana Totoescu si Luci Simion. O lacrima pentru fiecare, sunt acum printre stele, sau poate cine stie, într-o Praga din ceruri.
